Gânduri de duminică…

Ganduri de duminica - jurnalul unui infidel
Uneori îmi doresc să fac schimb cu mine. Deşi ar fi un schimb injust. Mă întreb dacă mi-ar plăcea de mine. Mă gândesc cum ar fi să mă privesc. Să-mi iau un scaun de lemn, să-mi aprind o ţigară şi să mă uit la mine. Apoi să privesc zâmbetul femeilor care m-au iubit. Şi să-mi clătesc ochii cu lacrimile femeilor pe care le-am făcut să plângă. Să le simt durerea. Să le ascult ura. De ce sunt aşa? Am alungat femeile care mă puteau face să fiu altfel. Am iubit femeile pe care ar fi trebuit să le alung. Visul meu este să fiu cu o singură femeie. Dar dacă mi-l voi îndeplini… ce va urma după? Uneori îmi este teamă de mine. Simt atât de mult şi arăt atât de puţin. Poate ar fi trebuit să fiu singur. N-am ştiut niciodată cum e să fii singur. N-am fost în depresii, n-am zăcut în nefericire. Întotdeauna orgoliul mi-a alungat suferinţa. Iar mâinile altei femei mi-au şters lacrimile. Uneori mă simt atât de prins între mine şi dorinţa mea egoistă. De ce sunt aşa?… Mi s-a terminat ţigara.

Eşti frumoasă. Dar nu ai sex appeal.

Mergi pe Calea Victoriei şi te opreşti în dreptul unei vitrine. Haine renumite, de firmă. Vezi un costum . Îţi trebuie pentru un eveniment la care eşti invitat. Îl priveşti. Pare frumos, croială bine conturată, material bun. Dar are ceva care nu-ţi place, ceva care nu te face să închizi ochii şi să-ţi închipui cum s-ar aşeza pe tine. Strâmbi din nas, încerci să-ţi dai seama ce anume nu-ţi place la el, renunţi şi pleci mai departe. Ajungi pe Lipscani, treci încet pe lângă un magazin obscur şi vezi în vitrină un costum care îţi zâmbeşte. Şi te cheamă. E al tău. Intri, îl probezi, îl iei şi pleci zâmbitor.
Asta se întâmplă şi cu sexualitatea pe care o transmite o femeie. Frumuseţea nu este o condiţie sine qua non pentru sex-appeal. Am întâlnit femei frumoase a căror sexualitate era sublimă dar lipsea cu desăvârşire. O frumuseţe rece, fadă, neinspiranta, fără bule. O frumuseţe care nu m-a făcut să-mi doresc să-i explorez dedesubturile. Am întâlnit însă, femei mai puţin frumoase care debordau de sexualitate. Care m-au făcut să mă întreb cum naiba mă poate atrage sexual o astfel de femeie, într-o asemenea măsură. Privire, gesturi, atitudine, zâmbete, toate amestecate, mă făceau s-o vreau. S-o gust, s-o am, s-o posed. Cu sex appeal-ul te naşti. Iar atunci când afli că îl ai, începi să-l cultivi, să-l educi, să-l etalezi. Pot spune că de-a lungul timpului am fost un norocos şi am cunoscut femei la care frumuseţea se îmbină armonios cu sexualitatea.

Aşa că tu, femeie frumoasă, nu-ţi pune întrebări existenţiale şi nu face pe inabordabila învăluită în mister, dacă un bărbat nu e impresionat de frumuseţea pe care tu o vezi dimineaţa în oglindă. Faptul că nici măcar nu încerc să flirtez cu tine, nu te face mai puţin puţin frumoasă. Şi nici nu e vreo tehnică de-a mea de a te cuceri prin ignorare. Sunt un tip suficient de direct ca să prefer refuzul în locul incertitudinii. Tu nu mă atragi şi atât. N-ai ceva-ul acela pe care-l caut.
Între o femeie frumoasă îmbrăcată într-o elegantă rochie de seară şi mirosind a esenţă de trandafiri, dar a cărei prezenţă, sexual vorbind, nu-mi produce nicio vibraţie, şi o femeie a cărei frumuseţe o pot trece cu vederea, îmbrăcată cu o cămaşă albă bărbătească şi mirosind a shower gel obişnuit, dar cu o sexualitate care-mi produce erecţie şi dacă face nişte clătite, o voi alege întotdeauna pe cea de-a doua.