Si eu am crezut ca ma place.

Vinerea, atunci cand suntem in Bucuresti, e seara de poker. Intre prieteni. Joc frumos, relaxare, barfe de baieti. Pentru ca aseara am terminat mai devreme, unul dintre ei a venit cu propunerea sa facem o incursiune la un salon de masaj erotic. El mai fusese de cateva ori si parea destul de incantat. Ne-am hotarat rapid.
Locatia frumusica, central, fete vesele, noi cu chef. Eu am ales o grasunica. Bruneta, sani uriasi, o mutrisoara  draguta. Si toata un zambet.
Am scapat de haine, m-am facut comod si fata si-a intrat in rol. Era calda, senzuala si mangaiecioasa. Am povestit un pic cu ea. Nu pot sa tac in momentele intime. Dupa un timp, a venit vremea finalului fericit.
Stiam de la prietenul meu, ca fetele ti-o freaca sarguincios la final, faci un dus si pleci acasa. Fara alte cerinte in materie de sex. Asa ca asteptam sa se intample…
Vrei sa ti-o sug? Nu trebuie sa platesti nimic in plus, imi spune grasunica.
Ups… asta ma place, am gandit. Infatuatul din mine s-a pregatit pentru un blow job de exceptie.
As fi onorat, am raspuns ironic.
Si a inceput sa presteze. De un 6, pe o scala de la 1 la 10. Unde 10 e m*ia perfecta facuta de o femeie care te iubeste. In fine…
Am terminat intr-un timp rezonabil. Intr-un puseu de generozitate, i-am multumit si am vrut sa-i dau ceva in plus.
Aaaa, chiar nu trebuie. Ma bucur ca ai fost de acord si ca ti-a placut. Mi-ar fi fost foarte greu sa ti-o frec. Am cazut acum doua zile si ma doare foarte rau mana dreapta. S-a si umflat. Ar trebui sa ajung la medic. Si imi arata mana. Era umflata intr-adevar.
M-a bufnit rasul, am pupat-o pe obraz si am plecat.
I-am dat totusi banuti in plus.
Si eu care am crezut ca ma place. Mi-am luat infatuatul cu mine, am ajuns acasa si am adormit cand soarele incepea deja sa se rasfete.

Noi doi. Ele una.

-Bai, diseara ma intalnesc cu una. E misto, imi place, dar mi-a zis ca vine cu o prietena. Poti sa vii? Cica e bunaciune si aia.
Daca nu ajuti un prieten la nevoie, atunci cand  il ajuti?!
Punem la punct detaliile, se face seara, imi pun hainele de duminica si ne vedem cu domnitele. La o terasa cocheta. Atmosfera, vreme buna, stare buna.
Apar si fetele cu o intarzaiere suportabila, de 7-8 minute. O bruneta cu parul lung si o blonda tunsa scurt, baieteste. Imbracate cu gust, miros placut, zambet. Bruneta era cea pe care o placea prietenul meu, iar blonda era cea pe care ar fi trebuit sa o plac eu. Si am placut-o. Mult. Avea gropite, zambea extraordinar, iar gatul gol ii scotea in evidenta senzualitatea. Va fi o seara interesanta, am gandit.
Si a fost.
Doar ca… blonda nu m-a placut deloc. In timp ce eu incercam sa flirtez voalat cu ea, ea flirta fatis cu prietenul meu. Iar asta, avea o fata de poet francez exilat intr-o suburbie pariziana, care tocmai isi gasise muza. Doar ca muza era bruneta. Iar bruneta imi arunca ocheade si imi vorbea de parca ne stiam de ani buni. Iar eu n-o placeam si ma uitam ca tampul la blonda.
What the f…? Un double date alambicat.
La un moment dat, fetele se duc sa-si pudreze nasul ( sa faca pipi si sa barfeasca). Iar eu ii spun prietenului meu ca e un dobitoc. Blonda e in limba dupa el. Sa o treaca pe bruneta la pierderi planificate si gata. Yellow it’s a new black.
Nu-mi place blonda! Nu ma inspira deloc! Eu o plac pe C.
-Da, boule…am inteles. Dar C. ma place pe mine, chiar daca e evident ca nu ma intereseaza. 
Iar eu o plac pe R., chiar daca e evident ca n-o interesez. 
Ce facem?
Nu facem nimic special, imi raspunse el. Pastram aceeasi linie, iar eu incerc sa fortez un pic cu bruneta. Tu… fii baiat finut si atat. Ma revansez eu.
Ok. Asta e. Ma resemnez si imi propun sa ma relaxez si atat.
Se intorc fetele la masa. Imbujorate si vesele. Si inainte sa ne punem noi planul ( care oricum nu era spectaculos) in aplicare, ne trezim ca atitudinea lor se schimb radical. Blonda incepe sa-mi acorde atentie, iar bruneta parea fascinata de prietenul meu.
Ce naiba au facut astea? Nu-mi venea sa cred.
E ceva in apa de la toaleta. Sau inca o data, complexitatea creierului feminin a maturat pe jos cu capacitatea de intelegere a barbatilor.
In fine… am hotarat sa “joc” in noul film. Am petrecut frumos, iar la plecare blonda mi-a cerut numarul de telefon. Ca un catelus pe care-l mangai si da din coada, i l-am dat.
Foarte misto seara, am gandit. Si productiva. Ma va suna blonda. Abia astept. M-am urcat intr-un taxi si dupa vreo 5 minute imi bipaie whatsapp-ul.
Buna, stiu ca nu te asteptai. Sunt C. Eu am rugat-o pe R. sa-ti ceara numarul de telefon. Pentru mine. Nu vibrez cu prietenul tau… in schimb mi-ar placea sa te cunosc mai bine pe tine.
Ca un balon pe care-l spargi cand se termina petrecerea de ziua ta. Asa m-am simtit.
Apoi, intr-un moment de maxima inspiratie (asa am crezut eu), ii scriu:
Buna. Nu-i nicio problema. Eu am venit doar cu el. Pentru ca m-a rugat si atat. Nu-mi doresc mai mult.
Sunt casatorit, imi pare rau.
Dupa vreo 30 de secunde de pauza, imi trimite un emoticon cu o inimioara.
Asta e proasta rau, a fost primul gand.
Este mult mai bine! Pentru ca ceea ce nu stie prietenul tau…este ca si eu sunt casatorita!
E clar. Stiu despre femei exact atat cat stiam cand le-am descoperit prima data. I-am trimis prietenului meu conversatia cu ea, am blocat numarul brunetei, m-am simtit ca un pustan si m-am dus sa ma culc.
Verific dimineata daca am acnee.

Iubire intr-o camera de imprumut

Am cunoscut iubirea in camere de imprumut. In paturi de imprumut in care niciodata nu ramane sa doarma. Iubirea cu ceasul la mana si prezervativul in portofel. Iubirea care face promisiuni pe care stie ca nu le va onora niciodata. Iubirea care isi noteaza dorul in agenda. Am cunoscut-o. Am stat zambind in fata ei de multe ori. Iar ea imi zambea inapoi si ma facea sa ma simt invulnerabil. Ceea ce nu stiam eu, este ca acea iubire radea de mine. Pentru fiecare ceas pe care mi-l dadea, pentru fiecare femeie pe care mi-o aducea, imi lua o particica din suflet. Apoi, cu o ciclicitate atemporala, se oprea din ras. Se aseza in spatele meu si ma obliga sa privesc in oglinda. Dar nu vedeam pe nimeni in afara de mine. Eram singur. Eu fara iubire. Eu cel pe care il mintisem in fiecare zi. Eu cel care nu iubeam pe nimeni. 
Singur si speriat in fata oglinzii. Imi era frica de mine si neiubirea mea. Eram un egoist care platise cu suflet iluzia propriei sigurante.
Iar iubirea aceea, cea care nu stia sa doarma, ma smulgea din fata oglinzii si-mi arata cine este cu adevarat. Imi arata cum este sa-ti fie dor, sa-ti pese, sa astepti, sa te doara, sa speri si sa plangi. Dar imi arata si cum este sa razi, sa te bucuri, sa-ti doresti. Sa mangai, sa imbratisezi, sa saruti si sa dormi. Sa-ti dai ceasul jos si sa nu mai ai prezervativ in portofel. Imi arata ce inseamna sa fii fericit. Si imi dadea sufletul inapoi. Imi lua oglinda si ma lasa sa-mi oglindesc chipul in ochii femeii pe care o iubeam. Apoi ma privea si ma intreba daca asta vreau. Ii raspundeam ca nu-mi doresc nimic altceva. Doar ca… ceea ce nu stiam eu, era ca iubirea era pregatita sa-mi ia totul. Intr-o clipa imi vaporiza sufetul, ma arunca pe jos, imi devasta lumea abia descoperita.
Dar ceea ce nu stia aceasta iubire, era ca a fost suficient sa-mi arate o singura data cum este ea cu adevarat. Pentru ca acum stiam ce sa caut. Si stiam ca nu trebuie sa-i mai dau la schimb niciun pic de suflet pentru amagitoarele iubiri de imprumut. Sa mi-l pastrez intreg pentru o singura iubire. Cea care ma face fericit. Cu toata vulnerabilitatea si nesiguranta ei.
Sunt un infidel? Categoric. Dar sunt unul care cauta iubirea in fiecare femeie cu care imparte un pat de imprumut. Pentru ca merita fiecare secunda in care o poti tine aproape.

Eu. Altfel

eu altfel

La 18 ani aveam părul lung. Acum am părul scurt. La 18 ani stăteam pe gardul din faţa blocului, în gaşca de 20 de inşi, Vali ne cânta la chitară şi-i priveam pofticios fundul Roxanei de la 2, în prima perche de blugi Pyramid. Acum ies în piano-club, ascult muzică live şi privesc aproape neutru o duzină de funduri care-mi trec prin faţă, acoperite sumar sau evidentitate de colanţi mulaţi. Atunci beam vodcă Săniuţa şi vorbeam pe fir de la fixul din casă. Acum beau whisky cu red-bull, am un telefon performant şi butonez laptopul. Atunci mă uitam cu jind la tatăl lui George când îşi parca atent Dacia roşie, cu bord de CN. Acum îi claxonez pe cei cu Dacie, că merg încet. Atunci făceam sex pe masa din bucătărie, cu ochii pe geam de teamă să nu vină mama de la serviciu. Acum fac sex acasă sau la hotel şi mă uit la ceas pentru că am treabă. Atunci aveam ochii verzi şi nu purtam ochelari. Acum mi-am păstrat culoarea ochilor, dar i-am acoperit cu lentile heliomate. Atunci vedeam filme color la cinematograf sau mă uitam pe bulgari alb-negru. Acum îmi descarc filme şi le văd UHD. Atunci citeam cărţi, acum privesc e-bookul. Atunci eram mândru de tenişii chinezeşti, acum mă încalţ în converşi când mă duc la pâine. Atunci aveam ceas electronic cu cronometru, acum am o colecţie de ceasuri de firmă. Atunci îmi aprindeam Bt-ul de la chibirit, acum îmi aprind Kent-ul de la Zippo. Atunci devoram sandviciul cu salam de vară, acum mănânc fructe de mare în restaurante greceşti. Atunci mă bucuram de trei zile la mare şi trăgeam cu ochiul la nudiştii îngrădiţi din Jupiter-Neptun, acum caut oferte ultra-all şi văd goliciune la liber. Atunci… totul era altfel. Acum… totul e altfel. Și celui de acum îi este dor de altfelul de atunci. Ţie, celui de acum, îţi e dor de atunci?

Un an pentru o zi

 

un an pentru o zi jurnalul unui infidel

Bruneţica, voluptoasă, cu un sex appeal ce creează depedenta. Într-o relaţie. Ne vedem incognito de câte ori avem timp. Facem sex cu ceasul la mână şi ieşim separat. Oricât de cinic ar suna, am dezvoltat tacit un parteneriat reciproc avantajos. În ultima perioadă însă, minutele consumate la ţigara de după le umplem cu discuţii. Mimăm o prietenie sau poate chiar am început să ne împrietenim. Acum două zile, în timp ce-mi făceam ultimele retuşuri la ţinută, mi-a pus o întrebare care m-a pus pe gânduri.
Dacă ţi-ar cere cineva un an din viitor şi ţi-ar oferi o zi din trecut, ai accepta?
Am privit-o. Se ruja. O făcea într-un mod amestecat. Vulgar şi senzual în acelaşi timp. Mă privea în oglindă aşteptând răspunsul. De ce naiba îmi pune întrebări din astea, am gândit. Nu-mi doresc atâta profunzime de la ea. Sau îmi doresc?
I-am răspuns superficial.
– Sunt un tip egoist, iar schimbul mi se pare nedrept. Un an pentru o zi. E mult. De ce nu o lună?
-Esti evaziv. Eu aş da un an pentru o zi. Pentru că există o zi în trecutul meu pe care mi-aş dori din tot sufletul să o retrăiesc. Gândeşte-te. Îmi răspunzi data viitoare.
Ne-am zâmbit, ne-am sărutat şi am lăsat-o să plece. După câteva minute am ieşit şi eu. De două zile mă tulbură întrebarea ei. Mi-am deschis sertarul trecutului şi mi-am scos dosarul cu zile fericite. Au fost multe. Cum naiba să-mi aleg doar una? O zi cu o femeie pe care am iubit-o, o zi cu bunica pe care am divinizat-o, o zi cu un prieten care nu mai este? Enervantă bruneta. Cu întrebarea ei cu tot. Nu pentru ea caut răspunsul, ci pentru mine. Aş da un an? Din câţi? Dacă aş şti că trăiesc o sută de ani, aş da mai mulţi. Dacă aş mai avea doar un an de trăit, l-aş da pentru o zi? Îmi dau multe răspunsuri. Mă mint. Şi mă cert. Şi schimb iar răspunsul.
Sincer, nu cred că aş da un an pentru o zi. Indiferent câţi mi-au mai rămas. Pentru că zilele acelea din trecutul meu, le-am îmbrăcat în amintiri şi le-am pus la naftalină în dulăpiorul din cap. Şi le scot de câte ori îmi doresc să le retrăiesc. Închid ochii şi mă duc cu drag înapoi. Trecutul îl ştiu. Am fost parte din el. Viitorul nu-l ştiu. Dacă în anul pe care l-aş da s-ar întâmpla să trăiesc cea mai fericită zi din viaţa mea?
Tu ai da un an din viitor pentru o zi din trecut?