Jurnalul unui infidel. N-am timp sa-mi fie sila.

Ipocrizie

Dupa postarea de aseara, “Contabila si parcarea cu spatele”, am primit cateva mesaje pe pagina de Fb, de la niste domnite foarte ofensate, care m-au etichetat in diverse moduri. Am selectat cateva exemple, care mi s-au parut cele mai elocvente: “esti un mizerabil”, “scursura umana”, “frustrat plin de complexe”, “impotent”, “de o uratenie fara margini”, “bine ca nu sunt toti barbatii ca tine”, “esti cel mai prost dintre barbati”.

N-am primit nici macar un singur mesaj de la vreun barbat. Ceea ce m-a uimit de-a dreptul, este faptul ca, aceleasi doamne, cu cateva zile inainte, dupa diversele postari legate de dragoste, emotii, relatii, iubire, mi-au trimis cele mai frumoase si calde mesaje. In care imi spuneau cat de fascinate sunt, cat de frumos si sensibil sunt eu, ce suflet alb am, cum si-ar dori ele sa cunoasca omul din spatele monitorului, cat de romantic ar fi sa petrecem clipe in fata unui semineu si tot felul de astfel de cuvinte.

N-am raspuns in privat niciunui mesaj, pentru ca nu doream sa intru intr-un circuit interminabil de mesaje, in care sa ma justific in vreun fel pentru postarile mele. O fac acum…pentru toate cele care mi-au trimis astfel de mesaje, precum si pentru cele care ar fi avut de gand s-o faca.

In primul rand, postarea de aseara nu se diferentiaza in niciun fel de unele dintre postarile mele anterioare. Pe care, probabil nu le-au vazut distinsele mesagerite. Greseala mea, a fost ca atunci cand mi-am creat aceasta pagina, mi-am incarcat toate postarile de pe blog, in aceeasi zi. Celor care nu au vazut asta, le recomand sa le descopere, in josul acestei pagini de FB sau direct pe blog: http://povestiverzi.wordpress.com/

In al doilea rand, aceasta pagina se numeste “Jurnalul unui infidel”. Nu se numeste jurnalul unui bucatar, al unui electrician, al unui culegator de pere sau al unuia casatorit de mic. Este jurnalul unui barbat, care a fost preocupat, care a vrut sa afle , care a explorat universul feminin. Stiu ca pare greu de crezut, dar acest barbat a facut, face si va face (atata timp cat ii va permite componenta fizica) sex. Cu un anumit numar de femei. Mic sau mare, depinde la ce si la cine ne raportam. Si care, la fel de greu de crezut, a avut, a trait, a simtit diverse emotii. A iubit, a suferit, a plans, a fost fericit, a fost dezamagit. La fel ca fiecare dintre voi. Un barbat care nu si-a asteptat iubirea, ci a cautat-o. Iar in cautarea ei, a avut multe opriri. Un barbat care a incercat sa faca de fiecare data ceea ce a simtit, care nu si-a irosit anii in relatii de compromis sau de fatada, care nu s-a lasat sufocat de normele, principiile, cutumele, etica, judecatile lumii in care traieste, atat timp cat acestea nu erau in concordanta cu ceea ce simtea el.

Ceea ce vreau sa le transmit acestor neprihanite, acestor fecioare, acestor dudui invelite intr-o moralitate in care nu ma regasesc, este ca, am cunoscut femei ca ele. Femei care pozau in sfinte, in neatinse, in imaculate si care ajungeau sa faca sex cu mine si cu altii, de parca isi traiau ultima zi din viata. Daca scriu “fut” in loc de “dragoste” va oripliati, va lezeaza bunul simt, va zgarie urechile obisnuite cu romantism. Daca spun “limbi” in loc de “cunilingus”, imi trimiteti mesaje, ma etichetati, incercati sa ma convingeti de puritatea voastra si de uratenia mea morala.

Sunteti niste ipocrite. Priviti-va in oglinda si intrebati-va de cate ori v-ati dorit sa va futeti. Nebun, pasional, abandonate. De cate ori v-ati rusinat de gandurile voastre? De cate ori, in timp ce erati cu cel care va aducea prajituri si floricele, gandul vostru era indreptat catre un alt barbat?

Iar daca sunteti asa de revoltate de mine, de povestile mele, de limbajul meu, de ce niciuna dintre voi, nici macar una nu a dat “unlike” acestei pagini?  Sau de ce nu va creati o pagina proprie, in care sa povestiti cum a fost prima data cand ati facut dragoste in fundulet sau cand un barbat v-a atins cu limbuta pasarica?  Raspundeti-va singure la asta.

Imi vorbiti de sensibilitate si romantism? Poate ca sunt mai sensibil si mai romantic decat toti sensibilii pe care i-ati cunoscut voi. Faptul ca imi plac femeile, imi place sa fac sex, faptul ca mi-a dat D-zeu, ochi verzi si ceva in cap (asa cum imi spunea o d-ra dimineata), faptul ca dintotdeauna am avut o oarecare usurinta in a socializa, toate acestea… nu ma fac insensibil. Sinceritatea nu ma face insensibil. Lipsa de ipocrizie nu ma face insensibil. Dimpotriva.

Iar mesajele voastre, etichetele voastre, sentintele voastre, nu ma vor face sa fiu altfel. Voi scrie intotdeauna, despre ceea ce simt, exact asa cum simt s-o fac. Sunt  un povestitor mediocru. Dar ipocrizia voastra fara margini, ma face sa-mi doresc sa-mi depasesc conditia.

Si-mi doresc sa n-am timp sa-mi fie sila de ipocrizie.

Jurnalul unui infidel. “Aspectul fizic nu e important. Pentru mine conteaza interiorul, sufletul”

ugly-babies

Pe bune?? Te-ai intalni cu Frankenstein la o limonada, daca ai sti ca e cel mai sufletist om din lume??

Oricat ar incerca unii sa ma convinga ca exteriorul nu e important, eu spun ca cel putin la primul contact vizual, e cel mai important. Am auzit deseori spunandu-se ca “pentru mine, sufletul, caracterul conteaza; cum arata e mai putin important“. Asta mi se pare o ipocrizie crasa. Cati dintre noi ar pierde o ora din viata, intr-o zi de vara, la o terasa cocheta din centrul orasului, pentru a se intalni cu o grasa sau un gras, urati si fara un gram de sex appeal? Chiar daca acei oameni, au un suflet minunat si sunt niste persoane extraordinare.

Nu avem rabdare sa descoperim caracterul unor oameni care nu ne plac fizic, daca asta este exclusiv  alegerea noastra. Ne place sa ne vedem,  sa pierdem timp, sa flirtam, sa iesim, sa facem sex, cu oameni care ne plac. Nu neg, exista posibilitatea sa ne indragostim de un urat, care nu ne place deloc, daca ne este coleg de serviciu sau conjunctural suntem fortati sa petrecem o perioada mai lunga in preajma lui. Atunci avem posibilitatea sa-i observam  interiorul si sa vedem ce om minunat este. Suntem fortati de imprejurari sa-l descoperim si putem avea surprize extrem de placute. La fel cum exista posibilitatea sa acceptam o iesire in oras cu o persoana care fizic, ne atrage foarte mult si sa descoperim la ea o gramada de lucruri care nu ne plac. M-am intalnit cu femei frumoase cu un iq dintr-o singura cifra, care au reusit foarte repede sa-mi atrofieze dorinta sexuala. Mai ales dupa 30 de ani, cand am inceput sa devin mai selectiv si am inlocuit sexul pur cu oricine, cu sexul pur cu femei de calitate. Care ma inspirau si intelectual.

Dezvoltarea internetului, a site-urilor de socializare si dating, da practic posibilitatea fiecaruia dintre noi sa initieze conversatii cu necunoscuti,  sa ajunga sa descopere puncte comune cu interlocutorul virtual si sa materializeze aceste conversatii intr-o intalnire reala. Desi, trebuie sa fim foarte atenti, selectivi si experimentati in alegerea partenerului de conversatie si implicit a partenerului de limonada. Pe net, lucrurile pot fi extrem de deformate, de cele mai multe ori cu buna stiinta, iar deceptia pe care o putem avea in viata reala in urma intalnirii cu o persoana descoperita in lumea virtuala, poate avea consecinte neplacute si greu de anticipat.

Asa ca, eu va doresc sa nu va intalniti cu oameni urati cu suflet frumos, dar nici cu oameni frumosi cu suflet urat. Intodeauna sa existe un echilibru intre Frankenstein si Einstein sau intre Ileana Cosanzeana si Zita lui Caragiale.